Învățământ România – unde ajung miliardele din educație?

Sistemul de învățământ din România primește anual peste 60 de miliarde de lei din bugetul de stat – cel mai mare nivel din ultimii ani. Totuși, performanțele elevilor rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Multe școli încă funcționează fără dotări de bază. (Sursa: Edupedu.ro)

Investițiile din sistemul de învățământ din România – rezultate mici

Potrivit Ministerului Educației, în 2025 bugetul pentru educație reprezintă 4,8% din PIB. Cu toate acestea, o mare parte a banilor merge către salarii, nu către modernizare. Din cele peste 60 de miliarde de lei, peste 80% sunt folosiți pentru plata cadrelor didactice și personalului auxiliar. Doar 10% se investesc efectiv în școli și echipamente.

Un raport al Curții de Conturi arată că peste 1.000 de școli din mediul rural nu au laboratoare funcționale. În plus, 600 de unități nu dispun de o conexiune stabilă la internet. Prin urmare, elevii din mediul rural rămân dezavantajați față de cei din orașe. (Sursa: HotNews.ro)

Unde se pierd banii din educație

• Proiecte întârziate: Multe programe de digitalizare sunt amânate din cauza lipsei de coordonare între minister și autoritățile locale.
• Achiziții ineficiente: Costurile declarate pentru echipamente diferă semnificativ de cele reale.
• Bani necheltuiți: În 2024, peste 2 miliarde de lei au rămas nefolosiți și au fost returnați la buget.

„Nu lipsa banilor este problema, ci felul în care sunt folosiți. Avem investiții fără strategie și rezultate care nu se văd în clasamente.” – Adrian Ioniță, analist educațional.

Reformele propuse de Guvern pentru sistemul de învățământ din România

Ministerul Educației a lansat un nou plan de reformă pentru perioada 2026–2030. Acesta se concentrează pe digitalizare și pe modernizarea școlilor din mediul rural. Astfel, Guvernul propune:

• Crearea unui Fond Național pentru Infrastructura Educațională;
• O platformă publică unde vor fi afișate toate cheltuielile școlilor;
• Impunerea de standarde minime pentru dotările claselor;
• Distribuirea banilor europeni în funcție de performanță, nu de regiune.

În plus, autoritățile promit mai multă transparență și o monitorizare strictă a investițiilor. De aceea, rezultatele reformei vor fi evaluate anual, în funcție de progresul real al elevilor.

Concluzie

Sistemul de învățământ din România rămâne o provocare majoră pentru stat. Deși bugetul este consistent, lipsa unei viziuni clare face ca investițiile să nu producă efectele dorite. Pe termen lung, succesul educației românești depinde de transparență, planificare și responsabilitate publică.

Citește și: Ratele la credite cresc din nou – ce pot face românii afectați